Protestul care simbolizează moartea democrației
Într-un gest încărcat de simbolism și revoltă, aproximativ 200 de sibieni s-au adunat în Piața Mare din Sibiu, purtând un mesaj sumbru: „Iohannis a omorât democrația”. Coșciugul adus în fața primăriei a devenit un simbol al nemulțumirii față de anularea turului doi al alegerilor prezidențiale și față de ceea ce protestatarii consideră a fi o agendă globalistă impusă cu forța. Scandările precum „Iohannis, nu uita, România nu-i a ta!” sau „Jos guvernul!” au răsunat ca un ecou al frustrării colective.
Un simbol al suveranității pierdute
Organizatorul protestului, Doru Apostol, a declarat că anularea turului doi al alegerilor reprezintă o încălcare gravă a cadrului constituțional. El a acuzat ingerințe externe, venite dinspre Bruxelles și Forumul Economic Mondial, care ar încerca să impună o agendă globalistă, discreditând suveraniștii. Coșciugul, a explicat Apostol, simbolizează „moartea democrației” și pierderea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Un strigăt colectiv pentru dreptate
Protestatarii, mulți dintre ei membri ai AUR, au venit înarmați cu steaguri tricolore, pancarte și vuvuzele, exprimându-și indignarea față de ceea ce percep ca fiind o trădare a intereselor naționale. Atmosfera a fost una tensionată, dar încărcată de un sentiment de solidaritate împotriva unei ordini politice percepute ca fiind ilegitime.
O democrație în derivă?
Declarațiile lui Doru Apostol au subliniat o stare de confuzie și incertitudine politică. „Am depășit cadrul constituțional și legal”, a spus el, referindu-se la deciziile controversate ale fostului președinte Klaus Iohannis. Protestele, a adăugat Apostol, vor continua, fiind un apel la trezirea conștiinței colective și la recâștigarea drepturilor democratice.
Un context politic tulbure
Acest protest vine pe fondul unei nemulțumiri generale față de actuala clasă politică și de deciziile care par să ignore voința populară. În timp ce unii văd în aceste manifestații o expresie legitimă a frustrării, alții le consideră o escaladare periculoasă a tensiunilor sociale. Întrebarea care rămâne este: poate democrația să supraviețuiască într-un climat de neîncredere și polarizare extremă?
