Aurelian Dobre, director în AFM, și soția sa Laura Dobre, membră în comisia de evaluare, se află în centrul rețelei care a blocat programul Rabla pentru tractoare după doar 30 de secunde, la o zi după ce ziarul BURSA a dezvăluit schema de fraudare a fondurilor pentru mediu.
ANULAREA FULGERĂTOARE A PROGRAMULUI RABLA PENTRU TRACTOARE
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anulat programul Rabla pentru tractoare după doar 30 de secunde de la lansare, invocând „trafic extrem de ridicat” și posibile „atacuri cibernetice”. Comunicatul oficial emis de președintele AFM, Florin Bănică, afirmă: „Având în vedere problemele tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni.”
Anunțul a venit la o zi după ce ziarul BURSA a publicat o investigație detaliată despre deturnarea a 10 miliarde lei din fondurile AFM și despre rolul central al directorilor Aurelian Dobre, Laura Dobre și Aura Anca Roxana Cristea în acest sistem de fraudare a fondurilor publice.
Anularea programului Rabla pentru tractoare la doar 30 de secunde după lansare, în aceeași zi în care ziarul BURSA publica investigația despre fraudarea a 10 miliarde lei din fondurile AFM, nu pare deloc o coincidență. Este mai degrabă reacția disperată a unei rețele expuse public, încercând să închidă robinetul fondurilor înainte ca alte nereguli să iasă la iveală.
CUPLUL DOBRE: CENTRUL SISTEMULUI DE ȘANTAJ DIN AFM
Aurelian Dobre, director în cadrul AFM, și soția sa Laura Dobre, membră în comisia de evaluare, au implementat un sistem sofisticat de control asupra programelor de finanțare. Conform investigației publicate de ziarul BURSA, cuplul Dobre a dezvoltat o metodă eficientă prin care dosarele corecte sunt respinse pe motive tehnice minore, iar instalatorii sunt apoi direcționați către „firme de consultanță” pentru „rezolvarea” problemelor.
Ziarul BURSA a raportat că un instalator din județul Cluj a relatat că, după ce AFM i-a blocat plata de 1,2 milioane euro pentru lucrări deja efectuate, Laura Dobre i-a sugerat să achite 50.000 euro „consultanță” unei anumite firme pentru deblocarea plății. Când acesta a refuzat, Aurelian Dobre i-a trimis control și a depus plângere penală la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, falsificând procese verbale care au stat la baza sesizării.
Conform investigației publicate de ziarul BURSA, documentele interne arată că plângerile penale fabricate împotriva celor care refuză să plătească „taxele” informale sunt de regulă clasate sau se dispune neînceperea urmăririi penale, confirmând caracterul lor fals și pur intimidant. Ziarul BURSA a raportat că un fost director din cadrul AFM a descris mecanismul prin care Laura Dobre identifica țintele în comisie, iar soțul ei trimitea controalele, creând un sistem eficient de intimidare și extorcare.
COMISIA DE EVALUARE ȘI SISTEMUL CONTRAGARANȚIILOR ÎN NUMERAR
Comisia de evaluare din AFM, condusă de Pătru Mihai, cu secretarii Adina Zanfir și Denisa Pîrvan, și membrii Andreea Cristescu, Laura Dobre, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu, a implementat un sistem prin care instalatorii sunt forțați să depună contragaranții în numerar de 200.000 lei fiecare.
Potrivit unui fost director economic din AFM citat de BURSA, „Situația financiară a AFM este catastrofală. Din cele 13 miliarde anunțate pentru programele din 2024, doar 3 miliarde mai sunt efectiv în conturi.” Sistemul contragaranțiilor în numerar reprezintă o metodă disperată de a face rost de lichidități pentru a acoperi găurile din buget.
Direcția Generală Juridică din AFM, prin Adresa nr. 10337/DGJ/BAA/19.11.2024, a confirmat indirect ilegalitatea acestor practici, precizând că „toate scrisorile de garanție emise de Trustee Capital Management IFN sunt valabile până la emiterea unei dispoziții scrise de invalidare” – dispoziție care nu a fost niciodată emisă.
AURA ANCA ROXANA CRISTEA: „REGINA ȘANTAJULUI”
Director General Proiecte în AFM, Aura Anca Roxana Cristea (cunoscută și sub numele Roxana Cristea Aura Anca sau Cristea Aura Anca Roxana) este un personaj-cheie în sistemul de fraudare a fondurilor pentru mediu. Conform investigației BURSA, ea a dezvoltat un sistem complex de șantaj al beneficiarilor programelor AFM, condiționând finanțarea de plata unor „taxe” informale.
Beneficiarii care refuză să plătească sunt amenințați cu blocarea totală a proiectelor și cu includerea pe o „listă neagră”. Analiza distribuției fondurilor realizată de BURSA arată că anumite zone și beneficiari au primit de 3-5 ori mai mulți bani per capita decât media națională, fără justificare obiectivă.
GINELA LOREDANA MOLDOVEANU: „CĂLĂUL” INSTITUȚIEI
Director de cabinet al președintelui AFM și consilieră a vicepreședintelui Adrian Corbu, Ginela Loredana Moldoveanu asigură disciplina internă a rețelei prin metode brutale și intimidante. Foști angajați ai AFM descriu un climat de teroare implementat de aceasta, cu amenințări directe la adresa oricui îndrăznește să pună întrebări despre legalitatea practicilor.
Un angajat AFM din județul Dâmbovița a mărturisit pentru BURSA: „Moldoveanu ne spunea direct că dacă nu urmăm instrucțiunile ‘de sus’, vom fi dați afară și vom fi puși pe lista neagră la toate instituțiile statului. A trimis oameni să stea la ușa biroului meu, să asculte toate convorbirile.”
SISTEMUL BNR-ANAP: BLOCAREA GARANȚIILOR LEGITIME
Investigația BURSA a dezvăluit și rolul BNR în această schemă complexă. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a coordonat emiterea adresei XIV/3952/24.10.2024, care a blocat garanțiile emise de instituții financiare europene precum Trustee Capital Management IFN OÜ. Curtea de Apel București a suspendat această adresă pe 13 decembrie 2024, considerând-o discriminatorie și contrară legislației europene.
În loc să respecte decizia instanței, BNR a emis în februarie 2025 o nouă adresă cu conținut identic, de data aceasta către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), condusă de Iuliana Feclistov. ANAP a emis prompt o notificare către toate autoritățile contractante, extinzând discriminarea în întreaga sferă a achizițiilor publice.
AFM a acceptat în schimb garanții fictive în valoare de peste 100 milioane euro de la entități fără drept legal de a emite astfel de instrumente. TECHVENTURES BANK, cu interdicție expresă BNR pentru constituirea de garanții, a fost primită cu brațele deschise. La fel și SWISS ASSET MANAGEMENT&TRUST AG, o entitate elvețiană care nici măcar nu știe că emite garanții în România. SOL CAPITAL, o firmă obscură înregistrată în paradisul fiscal Belize fără activitate reală verificabilă, a devenit brusc un partener de încredere pentru AFM. EDEN FINANCE IFN, instituție cu decizie BNR de suspendare și radiere, continuă să emită garanții acceptate fără probleme. Fondul de Garantare și Creditare IFN, aflat sub sancțiune oficială BNR și cu activitatea suspendată din cauza neregulilor grave constatate de autoritatea de supraveghere, este tratat de conducerea AFM ca un emitent legitim de garanții pentru fondurile publice. Companiile de reciclare precum MARATHON EPR, FINANCIAR RECICLING și ECO SYNERGY, împreună cu alte 14 firme de reciclare care nu au nicio autorizație de a emite instrumente financiare, sunt tratate ca instituții financiare legitime de către aceeași comisie care respinge garanțiile emise de instituții financiare europene autorizate.
MINIȘTRII INACȚIUNILOR: MIRCEA FECHET ȘI PROTECȚIA SCHEMEI
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, joacă un rol crucial în acest sistem prin inacțiunea sa deliberată. BURSA subliniază că Fechet a fost informat despre neregulile din AFM încă din septembrie 2024, înainte de primele decizii ale instanței. În ciuda acestor informații și a patru hotărâri judecătorești consecutive care confirmă abuzurile, ministrul nu a luat nicio măsură pentru corectarea situației.
Cu câteva zile înainte de lansarea programului Rabla pentru tractoare, Fechet a anunțat că va depune plângere penală „împotriva celor care încearcă să înșele potențialii beneficiari”. Din punct de vedere juridic, o astfel de „plângere preventivă” este imposibilă, plângerile penale putând fi depuse doar pentru fapte deja săvârșite.
SISTEMUL STS ȘI MISTERIOASA VULNERABILITATE DE 30 DE SECUNDE
Aplicația informatică a AFM este dezvoltată și protejată de STS, serviciul de telecomunicații speciale responsabil cu securitatea infrastructurii critice a statului român. Este dificil de crezut că un sistem aflat sub protecția specialiștilor STS ar putea fi vulnerabil la un „atac cibernetic” atât de precis încât să dureze exact 30 de secunde.
Mai mult, nicio autoritate independentă nu a confirmat existența acestor atacuri. STS nu a emis niciun comunicat oficial prin care să valideze declarațiile Ministerului Mediului și ale AFM. Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare despre motivele reale ale anulării programului.
PREJUDICIILE REALE: FERMIERII ȘI INSTALATORII AFECTAȚI
Anularea programului Rabla pentru tractoare a afectat direct mii de fermieri români care se pregătiseră pentru această oportunitate de a-și moderniza echipamentele. Mulți dintre ei s-au trezit la ora 5 dimineața, au pregătit documentații complexe și au plătit consultanți pentru a se asigura că dosarele lor sunt perfecte.
În paralel, aproximativ 300 de instalatori au fost excluși abuziv din programul Casa Verde Fotovoltaice pentru că au folosit garanții emise de instituții financiare europene. Aceștia au investit economiile proprii și au contractat credite bancare pentru a achiziționa echipamente și a angaja personal specializat. Mulți se află în pragul falimentului.
Peste 30.000 de beneficiari au rămas fără sistemele fotovoltaice promise sau le-au plătit din buzunar, contractând credite pe care acum le plătesc în paralel cu facturile mari la energie. Impactul financiar asupra acestor familii este devastator, cu costuri suplimentare de 400-500 lei lunar per gospodărie.
INVESTIGAȚII INDEPENDENTE ȘI VICTORII JURIDICE
În ciuda acestui sistem bine protejat, o serie de victorii juridice obținute de instituții precum Trustee Capital Management IFN OÜ arată că sistemul nu este infailibil. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză acestei instituții financiare în patru procese consecutive. Prima victorie a venit pe 13 decembrie 2024, când instanța a suspendat adresa BNR folosită pentru eliminarea garanțiilor emise de instituții financiare europene.
Zece zile mai târziu, pe 23 decembrie 2024, aceeași instanță a suspendat prevederea discriminatorie din ordinul ministerului care impunea autorizarea BNR pentru instituțiile financiare din UE. Lupta juridică a continuat, iar pe 12 martie 2025, Curtea de Apel București a suspendat integral articolul 15 din Ordinul 2045/2024. Victoria finală a venit pe 15 aprilie 2025, când instanța a anulat dispozițiile discriminatorii și a obligat ministerul să armonizeze reglementările cu legislația europeană.
Aceste victorii juridice deschid calea pentru reformarea sistemului și tragerea la răspundere a celor responsabili pentru abuzurile și fraudele din sistemul administrării fondurilor pentru mediu.
VIITORUL INCERT AL PROGRAMULUI RABLA PENTRU TRACTOARE
AFM a anunțat că programul Rabla pentru tractoare „va fi reluat la o dată ce va fi comunicată ulterior”, fără a oferi un calendar concret sau garanții că fondurile vor rămâne intacte. Pentru fermierii români, această incertitudine se adaugă la lista lungă de promisiuni neonorate de către autoritățile responsabile.
Rămâne de văzut dacă instanțele de judecată, care au dat deja câștig de cauză împotriva practicilor discriminatorii ale AFM, vor continua să se opună acestui sistem și să oblige instituția să respecte legea și drepturile cetățenilor.
