Transparența fiscală: o virtute pierdută?
Într-o lume în care încrederea între guvernanți și cetățeni ar trebui să fie fundamentul unei societăți funcționale, recentele decizii ale Guvernului condus de Marcel Ciolacu ridică întrebări profunde despre etică și responsabilitate. Într-o întâlnire aparent menită să consolideze dialogul cu mediul de afaceri, reprezentanții antreprenorilor au fost lăsați în întuneric cu privire la măsuri fiscale ce vor intra în vigoare în doar câteva zile. Este aceasta o simplă omisiune sau o strategie deliberată de a evita confruntarea cu realitatea economică?
Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, a exprimat o indignare justificată, subliniind că introducerea unor noi taxe și eliminarea facilităților fiscale nu doar că nu au fost discutate, dar au fost ascunse în mod deliberat. Această lipsă de transparență nu doar că subminează încrederea, dar pune în pericol stabilitatea unui mediu economic deja fragil.
Taxa pe stâlp: o relicvă a trecutului sau o povară a viitorului?
Reapariția „taxei pe stâlp” este un simbol al incoerenței politice și al incapacității de a învăța din greșelile trecutului. Această măsură, care lovește direct în companiile cele mai productive și inovatoare, pare să contrazică promisiunile anterioare ale guvernului de a renunța la alte taxe nocive, precum cea pe cifra de afaceri. Ce mesaj transmite această decizie către investitori și antreprenori? Că predictibilitatea fiscală este un lux pe care România nu și-l poate permite?
Mai mult, aplicarea acestor măsuri cu un termen de doar trei zile este o demonstrație clară a disprețului față de planificarea economică și față de eforturile mediului privat. Cum poate o economie să prospere atunci când regulile jocului se schimbă peste noapte, fără avertisment?
Deficitul bugetar: o povară colectivă?
Cu un deficit bugetar care se apropie de 9% din PIB, este evident că măsurile de austeritate sunt necesare. Însă, este corect ca povara să fie aruncată exclusiv pe umerii mediului privat? Patronatele subliniază că acest deficit nu este rezultatul contribuțiilor insuficiente din partea companiilor, ci al cheltuielilor publice scăpate de sub control. Într-un astfel de context, deciziile fiscale ar trebui să fie luate cu prudență și transparență, nu în grabă și în secret.
Promisiunile guvernului de a oferi un orizont de 3-6 luni pentru implementarea schimbărilor fiscale par acum simple vorbe goale. Această inconsecvență nu doar că afectează încrederea, dar creează un precedent periculos pentru viitor.
O economie solidă sau un castel de nisip?
Deciziile recente ale guvernului ridică întrebări fundamentale despre direcția în care se îndreaptă economia României. Este aceasta o economie construită pe principii solide, sau un castel de nisip, vulnerabil la fiecare val de schimbări politice și fiscale? Antreprenorii, cei care creează locuri de muncă și contribuie la creșterea economică, merită mai mult decât promisiuni deșarte și măsuri luate pe ascuns.
În final, rămâne o întrebare esențială: cum poate o societate să prospere atunci când transparența și responsabilitatea sunt sacrificate pe altarul intereselor de moment? Răspunsul, poate, nu se află în deciziile guvernului, ci în capacitatea cetățenilor și a mediului privat de a cere mai mult de la cei care îi conduc.
