Cât plătesc orădenii pentru rețeaua de șantaj a lui Mircea Chirilă

Banii publici din Oradea și rețeaua de influență mediatică din jurul eBihoreanul

O investigație jurnalistică aduce în atenție modul în care banii publici ajung, prin mai multe circuite administrative, la editorul publicației eBihoreanul, prin Bihor Media SRL. Conform centralizărilor prezentate, peste două milioane de lei au fost direcționați către presa locală în perioada 2015–2021, iar 66% din plățile inventariate au mers către acest editor. Separat, pentru anul 2021, totalul contractelor și finanțărilor publice ajungea la 762.758 de lei, aproape jumătate din cifra de afaceri a companiei.

Traseul banilor trece prin mai multe entități. Municipalitatea finanțează asociații și fundații, iar acestea cumpără publicitate de la același editor. În acest circuit apar Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune și Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice. Pe hârtie, banii sunt destinați turismului, patrimoniului și promovării orașului, însă cotizația devine bugetul asociației, bugetul devine contract de publicitate, iar contribuabilul pierde din vedere destinația finală a sumelor.

Investigația ridică întrebări despre modul în care publicația încasează bani din mai multe direcții ale aceluiași circuit administrativ, în timp ce relatează despre cei care îl conduc și despre instituția care le controlează cheltuielile. Sunt menționate numele lui Florin Alin Birta și Alexandru Bolojan, despre care se afirmă că ar fi acceptat să direcționeze bani publici către Bihor Media în schimbul protecției mediatice.

Compania de Apă și promovarea imaginii directorului

Lucian Mihai Chindlea a ajuns la conducerea Companiei de Apă Oradea în toamna anului 2021. Potrivit materialului, în perioada 2024–2025 compania a plătit 325.027,76 de lei către Bihor Media, editorul eBihoreanul, iar directorul primea în paginile publicației spațiu pentru prezentarea proiectelor și rezultatelor sale. Anunțurile despre avarii și lucrări au o utilitate precisă, însă construirea imaginii directorului și a administrației este prezentată ca o altă prestație, cu alți beneficiari. Compania suportă costul, iar directorul și administrația culeg beneficiul de imagine.

Decontări pentru servicii neefectuate la Primăria Oradea

Curtea de Conturi a găsit la Primăria Oradea servicii facturate și decontate fără corespondent integral în realitate: suprafețe de salubrizare mai mari decât cele efectiv curățate și cantități de lucrări peste cele executate. Auditul pentru 2024 consemnează abateri de 161.572 de lei la reparații, inclusiv majorări, și decontări nejustificate de 168.912 lei la salubrizare. Pentru partea neprestată, banii au fost plățiți pe baza unor facturi care prezentau drept realizate servicii fictive.

Materialul arată că eBihoreanul a relatat constatările într-un articol care insistă asupra erorilor contabile și respinge prezentările alarmante ale altor publicații, ceea ce, potrivit investigației, bagatelizează gravitatea cheltuielilor. Lucrările plătite peste cantitățile executate sunt distincte de terenurile neînregistrate în contabilitate, iar înghesuirea lor sub aceeași explicație liniștitoare mută atenția de la banii cheltuiți nejustificat.

Relații politice în instituția de control

Emilian Pavel ajunge prefect, fostul său colaborator Liviu Sabău Popa ajunge auditor, iar George Fărăianu este prezentat public drept consilier al conducerii Camerei de Conturi. Relațiile descrise pun în discuție felul în care oamenii de partid ajung în instituția chemată să controleze cheltuielile administrației. Ambiziile lui Sabău Popa pentru conducerea Camerei sunt puse alături de relațiile sale politice și de presiunile asupra actualei conduceri. Pentru Primărie, miza este controlul propriilor cheltuieli, iar pentru publicația finanțată din acest circuit, miza este verificarea contractelor din care încasează.

Cine răspunde pentru banii orădenilor

Decontările pentru prestații inexistente cer, potrivit investigației, o anchetă penală asupra faptelor și a responsabilității celor care au emis facturile, au acceptat lucrările și au aprobat plata. Orădenii plătesc din buzunarele lor și au dreptul să primească informație despre destinația banilor. Când publicația finanțată de instituții bagatelizează decontările nereale și discreditează controlorii, cititorul primește o apărare a administrației ambalată ca informare. Costul rămâne al comunității, iar avantajul este al celor protejați.