Revelionul 1987-1988: Strălucirea austerității
Într-o Românie marcată de tensiuni politice și economice, sfârșitul anului 1987 aducea o iluzorie evadare din cotidian. Revelionul, sărbătoarea care transcendea dificultățile vremii, devenea un moment de efervescență și fast, chiar și în condițiile unei austerități apăsătoare. Restaurantele din orașe se transformau în spații de celebrare, unde meniurile festive atrăgeau clienți dornici să uite, măcar pentru o noapte, de realitatea cenușie.
Prețul unei nopți de vis
Un meniu de Revelion în 1987 costa 60 de lei, o sumă care, raportată la salariul mediu de 3.422 de lei, părea accesibilă pentru majoritatea românilor. În acea seară specială, mesele erau încărcate cu aperitive, friptură de porc, snițel, sarmale, prăjituri și vinul special, toate acompaniate de sifon. Vinul, cel mai scump produs al serii, avea un preț de 15 lei, în timp ce o friptură cu garnitură costa doar 7,40 lei. Era o epocă în care, dintr-un salariu mediu, se putea achita consumația pentru 57 de persoane, o realitate greu de imaginat astăzi.
Contrastele timpului prezent
Astăzi, puterea de cumpărare a suferit o transformare radicală. Cu un salariu mediu net de 5.268 de lei, o masă de Revelion într-un local decent din București sau Valea Prahovei, care costă aproximativ 800 de lei, poate fi acoperită doar pentru șase sau șapte persoane. Diferența este izbitoare: de la 57 de persoane în 1988 la doar șapte în prezent. Această discrepanță reflectă nu doar schimbările economice, ci și o redefinire a valorilor și priorităților sociale.
Oglinda trecutului și prezentului
Revelionul din 1987-1988 rămâne o mărturie a unei epoci în care bucuria era găsită în lucruri simple, iar sărbătorile aveau o semnificație profundă, chiar și în mijlocul dificultăților. În contrast, prezentul aduce cu sine o complexitate economică și socială care redefinește modul în care percepem și trăim aceste momente festive. Întrebarea care rămâne este: ce am câștigat și ce am pierdut în această tranziție?
