Falimentul turismului românesc: o oglindă a neputinței și a amatorismului
Turismul românesc, odinioară o promisiune a peisajelor pitorești și a ospitalității autentice, se află acum într-un declin alarmant. Analistul economic Adrian Negrescu a tras un semnal de alarmă, subliniind că acest sector vital al economiei a devenit prizonierul unor politici incoerente și al unei infrastructuri depășite. Într-o comparație dureroasă, Bulgaria, vecinul nostru sudic, a atras anul trecut de șase ori mai mulți turiști străini decât România. Această discrepanță nu este doar o chestiune de cifre, ci o reflectare a incapacității de a valorifica potențialul imens al țării noastre.
Infrastructura: o relicvă a trecutului
România continuă să fie blocată în capcana unei infrastructuri hoteliere și de transport care pare desprinsă din anii ’60. Hotelurile de pe litoral și din stațiunile montane, cu câteva excepții notabile, oferă servicii care lasă mult de dorit. În loc să fie o destinație atractivă pentru turiștii străini, țara noastră devine un exemplu de neglijență și lipsă de viziune. Extinderea plajelor fără o planificare urbanistică adecvată a transformat litoralul într-un peisaj industrial, lipsit de farmec și de facilități moderne.
Servicii și oferte: o poveste tristă
Serviciile turistice din România sunt adesea criticate pentru calitatea lor scăzută. De la hoteluri cu parcări insuficiente până la restaurante care oferă experiențe culinare mediocre, turiștii străini găsesc puține motive să revină. Lipsa ofertelor de divertisment de calitate, dispariția teatrelor și cinematografelor de pe litoral, precum și prezența manelelor ca principală atracție muzicală, conturează un peisaj dezolant. În plus, obiectivele turistice sunt fie insuficient promovate, fie excesiv de aglomerate și scumpe, ceea ce descurajează vizitatorii.
Voucherele de vacanță: o soluție cu efecte secundare
Adrian Negrescu atrage atenția asupra faptului că turismul românesc a devenit dependent de voucherele de vacanță, un instrument care, deși a susținut temporar mediul de afaceri, a generat creșteri speculative ale prețurilor și o stagnare a calității serviciilor. În loc să stimuleze inovația și diversificarea ofertei turistice, aceste vouchere au perpetuat un sistem ineficient, concentrat pe profituri rapide și pe exploatarea resurselor existente fără o viziune pe termen lung.
Valea Prahovei și litoralul: simboluri ale eșecului
Zonele turistice emblematice ale României, precum Valea Prahovei și litoralul, sunt acum exemple clare ale eșecului de a atrage turiști străini. Traficul infernal, trenurile nesigure și lipsa unor servicii de calitate fac ca aceste destinații să fie evitate de vizitatorii din afara țării. În loc să fie motoare ale creșterii economice, aceste regiuni au devenit simboluri ale stagnării și ale lipsei de profesionalism în gestionarea turismului.
O industrie captivă în trecut
Turismul românesc trăiește din amintiri, din perioada de glorie a anilor ’70-’80. În loc să evolueze și să se adapteze cerințelor moderne, acest sector rămâne blocat într-un cerc vicios al amatorismului și al lipsei de viziune. În timp ce alte țări investesc în infrastructură, promovare și diversificarea ofertelor, România continuă să piardă teren, transformându-se într-o destinație tot mai puțin atractivă.
Concluzie: o nevoie urgentă de schimbare
Declinul turismului românesc nu este doar o problemă economică, ci și o pierdere culturală și identitară. Este nevoie de o schimbare radicală, de o strategie coerentă care să valorifice potențialul imens al țării noastre. Fără o astfel de transformare, România riscă să rămână o destinație marginală, ignorată de turiștii străini și subapreciată de propriii cetățeni.
