Un raport american avertizează că instabilitatea politică descurajează investitorii străini din România
Un raport al unui think-tank conservator din Statele Unite atrage atenția asupra impactului negativ al problemelor politice interne ale României asupra capacității țării de a atrage și menține investiții străine. Documentul subliniază că economia românească depinde semnificativ de aceste fluxuri de capital pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice.
Potrivit analizei, principala piedică invocată de companiile americane este lipsa predictibilității instituționale. Mediul legislativ românesc este descris ca fiind predispus la schimbări bruște, prin adoptarea frecventă a ordonanțelor de urgență care modifică, de regulă fără notificare prealabilă, structurile de impozitare a companiilor, plafoanele pentru microîntreprinderi și obligațiile privind asigurările sociale. Această volatilitate normativă a fost amplificată de instabilitatea cronică a coalițiilor de guvernământ și de măsurile de reglementare orientate spre termen scurt.
Criza politică și anularea alegerilor, un semnal negativ
Ca exemplu concret al acestor tendințe, raportul face referire la criza politică generată de disputele legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Se menționează blocajul în care doi candidați propuși pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină votul de învestitură al Parlamentului, ceea ce a prelungit incertitudinea guvernamentală. Aceste evoluții interne sunt considerate cu atât mai problematice cu cât România este descrisă ca un partener strategic de încredere pentru SUA și NATO, dar a cărei fiabilitate externă ar trebui dublată de o mai mare predictibilitate pe plan intern.
Indicatorii citați în document clasifică economia României drept una „moderat liberă”. Evoluția țării ar fi fost frânată de deficiențe instituționale și de puncte vulnerabile care necesită reforme suplimentare. Pentru a deveni mai competitivă, România ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar, pe consolidarea luptei anticorupție, pe eliminarea rigidităților de pe piața muncii și pe continuarea modernizării sectorului financiar.
Semnalul transmis de Washington și domeniile de cooperare
În ceea ce privește relația bilaterală, raportul subliniază că Washingtonul nu poate oferi Bucureștiului voința politică internă necesară pentru reforme, dar poate consolida cooperarea în domenii-cheie. Sunt menționate ca exemple Inițiativa celor Trei Mări, care vizează proiecte de infrastructură, energie și interconectivitate digitală, precum și continuarea dialogului pe teme de politici publice esențiale.
Un subiect major nerezolvat, abordat în document, este finalizarea vânzării activelor internaționale ale companiei Lukoil către grupul Carlyle, tranzacție care include rafinăria Petrotel, considerată o sursă fundamentală de aprovizionare a pieței de carburanți din România.
Concluzia raportului subliniază că relația economică dintre cele două state va fi valorificată cel mai bine prin implicarea sectorului privat, văzut ca un catalizator al transformării economice. Documentul avertizează că pregătirea militară „nu poate exista într-un vid economic”, iar o economie românească dinamică și rezilientă ar constitui un factor eficient de descurajare a instabilității regionale, motiv pentru care consolidarea acestei alianțe este considerată vitală.
