Exploatarea Vacanței: O Privire Filozofică asupra Prețurilor Astronomice de pe Litoralul Românesc
Într-o lume ideală, valorile armoniei și echității ar guverna toate aspectele vieții umane, inclusiv economia turismului. Totuși, realitatea pe care o trăim pare să fie guvernată de alte principii, uneori mai puțin nobilare. Recent, Paul Anghel, director general în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a adus în atenția publicului o discrepanță alarmantă între prețurile practicate în stațiunile de pe litoralul românesc comparativ cu alte locații europene. Un exemplu elocvent este transformarea unei sticle de apă plată, de la un preț modic în supermarketuri, la un cost exorbitant în stațiunile frecventate de turiști.
Este oare justificată această diferență de preț, sau asistăm la o manifestare a lăcomiei necontrolate? În Costinești, o sticlă de apă poate ajunge să coste 16 lei, în timp ce într-un supermarket din Nisa, aceeași cantitate de apă costă aproximativ 2,9 lei. Această comparație nu doar că ridică întrebări despre etica prețurilor, dar și despre valoarea pe care o atribuim locurilor și momentelor de respiro în viețile noastre.
Pe lângă apa plată, alte produse de bază, cum ar fi cartofii prăjiți, ating prețuri de neconceput pentru mulți dintre vizitatorii litoralului românesc. Un kilogram de cartofi prăjiți se vinde cu 70 de lei în Mamaia și chiar 120 de lei în Eforie Sud. Aceste costuri prohibitive nu doar că pun presiune pe bugetul vacanței, dar pot transforma o escapadă la mare într-o sursă de stres și frustrare.
În acest context, se impune o reflecție profundă asupra principiilor care ar trebui să ghideze stabilirea prețurilor în zonele turistice. Este vorba de o simplă lege a cererii și ofertei, sau ne confruntăm cu o problemă morală, unde lăcomia și profitul sunt plasate deasupra bunăstării și accesibilității pentru toți? Ce spune această realitate despre noi ca societate și despre valorile pe care alegem să le promovăm?
În final, este esențial să ne întrebăm: ce fel de lume dorim să construim? Una în care profitul este rege, indiferent de costurile umane, sau una în care echitatea și accesibilitatea sunt văzute ca piloni centrali ai oricărei activități economice, inclusiv turismul? Aceste întrebări nu sunt doar retorice, ci necesită acțiuni concrete și o reconsiderare a eticii în afaceri, mai ales în sectoarele vulnerabile la exploatarea consumatorilor.
