Labirintul Corupției și Umbrele Puterii: Cazul Karimov și Socar în România
Într-un vârtej de acuzații și suspiciuni, numele lui Tural Karimov și al companiei Socar Petroleum se împletesc într-o poveste de corupție și manipulare financiară ce pare desprinsă dintr-un roman polițist. În 2016, investigația Rise Project a dezvăluit cum Tural, fratele vitreg al lui Hamza Karimov, a orchestrat o rețea de firme și interpuși pentru a deturna milioane de lei din bugetul public românesc.
Prin intermediul a două firme bucureștene, Latina Admin Imob și Intermarket Trade SRL, sume considerabile de bani au fost extrase din Socar Petroleum sub pretextul construirii de benzinării. Aceste firme, fără experiență relevantă în domeniu, au subcontractat lucrările, umflând artificial costurile și diminuând astfel taxele datorate statului. În final, banii au ajuns în conturile AM&T Construcții Metalice, o firmă controlată de frații Naci și Guneș Kenan, și de acolo într-un circuit de firme-fantomă, culminând cu beneficiarul final, Tural Karimov.
În apărarea sa, Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, a negat orice implicare a companiei în aceste scheme frauduloase, declarând că acuzațiile sunt nefondate și că Socar va continua să își extindă rețeaua de benzinării în România. Cu toate acestea, umbra corupției nu pare să se risipească ușor, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor descrise de procurori.
În acest context, se ridică întrebări serioase despre eficacitatea mecanismelor de control și transparență în activitățile corporative internaționale și despre vulnerabilitatea sistemelor economice naționale în fața acestor jocuri de putere. Cazul Karimov nu este doar o poveste despre corupție individuală, ci și despre modul în care interesele obscure pot influența și submina economiile naționale.
Sursa: Realitatea.net