Nicușor Dan contestă pentru a doua oară proiectul PSD care permite construirea hidrocentralelor în anumite zone…

Reexaminarea legii hidrocentralelor în România

Nicușor Dan, președintele României, a decis să supună din nou Parlamentului o lege esențială care autorizează construcția hidrocentralelor în zonele naturale protejate. Această acțiune reflectă o poziție fermă împotriva proiectului promovat de PSD, care ar permite modificarea limitelor acestor arii protejate pentru a facilita continuarea unor inițiative hidroenergetice demarate înainte de anul 2007.

Parcursul legislativ și contestații

Legea a fost inițiată în anul 2022 de o echipă de parlamentari, predominant din PSD, inclusiv senatorul Daniel Zamfir. Proiectul a avut un parcurs tumultuos: a fost inițial respins de Senat și, ulterior, a primit un aviz negativ din partea Guvernului. Totuși, în octombrie 2025, a fost adoptat de Camera Deputaților cu 262 de voturi favorabile și 33 împotrivă. După adoptare, Nicușor Dan a contestat actul normativ la Curtea Constituțională, care, în data de 24 iunie 2026, a respins sesizarea, declarând legea constituțională, deschizând prin aceasta drumul pentru implementarea ei.

Obiecțiile președintelui

Nicușor Dan a solicitat recent reexaminarea legii, nu din cauza constituționalității acesteia, ci pentru a oferi Parlamentului oportunitatea de a analiza relevanța actuală a soluțiilor propuse. Criticile sale se bazează pe faptul că proiectul a fost fundamentat pe date economice și de piață din anul 2021, în timp ce legea a fost adoptată în 2025 și ar urma să intre în vigoare în 2026. În acest context, Nicușor Dan subliniază că premisele inițiale nu mai corespund realității curente, solicitând astfel o evaluare actualizată a costurilor, beneficiilor energetice și impactului asupra mediului.

Argumentele pro și contra

Legea, care permite excepții de la reglementările privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte, ridică semne de întrebare semnificative printre organizațiile de mediu. Susținătorii legii, inclusiv Daniel Zamfir, argumentează că aceasta este esențială pentru finalizarea unor hidrocentrale valoroase, care sunt în prezent blocate de statutul de arie protejată. Cu toate acestea, criticii avertizează asupra riscurilor majore de deteriorare a ecosistemelor și asupra precedentului periculos pe care astfel de acțiuni l-ar putea stabili.

Controverse în jurul ariei protejate

Un exemplu emblematic care ilustrează controversele generate de această lege este hidrocentrala Răstolița, proiect demarat în anul 1989, care acum se confruntă cu obstacole legale semnificative. În luna mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea unei decizii guvernamentale care permitea utilizarea unei suprafețe de 37,5 hectare din fondul forestier pentru construcția acesteia.

Viitorul legislației hidroenergetice

Legea se reîntoarce în prezent la Parlament, unde există posibilitatea de a accepta cererea de reexaminare formulată de Nicușor Dan, de a menține forma inițială sau de a o respinge. De asemenea, trebuie menționat că președintele nu poate cere o a doua reexaminare, astfel încât decizia care va fi luată va avea un impact semnificativ asupra viitorului legislației hidroenergetice din România.

Concluzie

Nicușor Dan solicită o reevaluare responsabilă a proiectelor legate de hidrocentrale, având în vedere schimbările semnificative din contextul economic și de mediu în ultimii ani. Aceasta subliniază importanța realizării unei analize detaliate, care să ia în calcul nu doar prelungirea proiectelor, ci și efectele pe termen lung asupra mediului și comunităților afectate.