MAE despre directorul acuzat că a fost la schi în timpul crizei din Orientul Mijlociu
Într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea, a fost provocat de o întrebare referitoare la directorul MAE, Călin Mitri, acuzat că ar fi fost într-o vacanță la schi, în timpul crizei românilor blocați în Orientul Mijlociu. Această chestiune a fost inițial ridicată de PSD în timpul audierii ministre Oana Țoiu, care a început cu o ezitare de răspuns.
Declarațiile MAE și abordarea față de acuzații
Deși Țărnea a evitat să confirme informațiile privind concediul lui Mitri, el a subliniat că prezența acestuia la schi nu a avut repercusiuni asupra siguranței cetățenilor români, afirmând: „MAE urmează aceeași legislație ca orice altă instituție publică din România. Angajații pot să fie în vacanță atunci când sunt în concediu.” Aceasta a fost prima reacție care a încercat să disipeze suspiciunile generate de acuzațiile politice.
Activitatea echipei MAE în contextul crizei
În continuarea declarațiilor sale, purtătorul de cuvânt a evidențiat eforturile depuse de colegii săi din MAE, menționând că „toți colegii care au avut vreo legătură directă sau indirectă au lucrat zi și noapte”. El a precizat că Mitri și-a desfășurat activitatea alături de el pe parcursul întregii crize, dar a refuzat să comenteze asupra detaliilor legate de concediul acestuia, subliniind că nu are autoritatea de a decide concediile colegilor săi.
Aspecte legate de colaborarea internă în cadrul MAE
Țărnea a adus în discuție natura colaborării interne, precizând: „Domnul Mitri a lucrat cot la cot cu mine în toată această perioadă, dar nu pot să confirm dacă a lucrat din concediu.” Aceasta indică faptul că, indiferent de situația sa personală, Mitri a fost implicat activ în gestionarea crizei, alături de echipele consulare implicate în evenimentele relevante.
Concluzii asupra situației create
În încheiere, purtătorul de cuvânt a reafirmat importanța implicării întregii echipe MAE în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, subliniind că întrebările legate de concediile personale ale angajaților nu ar trebui să afecteze perspectivele asupra securității cetățenilor români. Această situație a scos în evidență complexitatea gestionării crizelor în contextul acuzațiilor politice și a responsabilităților administrative.
