Închisoare pentru femeia de afaceri implicată în cazul care a condus la arestarea lui Ronaldinho în Paraguay
Recent, justiția din Paraguay a decis să condamne o femeie de afaceri numită Dalia López la închisoare, după ce a fost acuzată că i-ar fi furnizat documente false legendarului fotbalist brazilian Ronaldinho. Aceste acțiuni au dus la arestarea sa în anul 2020, moment în care Ronaldinho a petrecut aproape șase luni în detenție la Asunción, capitala Paraguayului. Pe 2 aprilie 2026, Dalia López a fost arestată, după ce a fost dată în urmărire timp de șase ani, și se află în prezent sub custodia autorităților locale.
Judecătorul Francisco Acevedo a motivat decizia de menținere a închisorii pentru López prin faptul că există un „risc de fugă”, făcând astfel necesară păstrarea sa în arest preventiv la penitenciarul de femei din Emboscada, care se află la aproximativ 35 km de Asunción. Acuzațiile aduse împotriva ei includ asocierea criminală și furnizarea de documente falsificate către Ronaldinho, cunoscut și sub numele de Ronaldo de Assis Moreira, și fratele său, Roberto de Assis Moreira.
Înainte de arestarea sa, Dalia López a fost implicată activ în organizarea unei vizite a lui Ronaldinho în Paraguay, ocazie cu care acesta urma să participe la un eveniment caritabil. La sosirea sa, Ronaldinho a fost reținut din cauza prezentării unor documente ilegale, inclusiv un pașaport și o carte de identitate falsificate. Această situație a dus la o lună de detenție în închisoarea Agrupación Especializada din Asunción, unde el și fratele său au fost nevoiți să achite o cauțiune exorbitantă de 1,6 milioane de dolari pentru a fi ulterior plasați în arest la domiciliu, cazându-se într-un hotel din capitală până la momentul eliberării.
Până în prezent, în cadrul acestei investigații, un total de 18 persoane au fost formate sub acuzație, ceea ce evidențiază amploarea scandalului. Aceasta nu implică doar o personalitate faimoasă precum Ronaldinho, ci și o rețea vastă de indivizi care au participat conștient la activități ilegale. Cazul stârnește grave semne de întrebare referitoare la eficiența măsurilor de securitate și verificare a identităților în contexte internaționale, subliniind nevoia stringentă de reforme în aceste domenii.
