Bolojan declară că nu există fonduri pentru creșterile cerute de sindicate în Legea salarizării: „Sub nicio formă nu pot fi acoperite”

Bolojan anunță că nu sunt fonduri pentru majorările solicitate de sindicate în Legea salarizării: „Sub nicio formă, nu pot fi acoperite”

Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut recent o declarație crucială în care a subliniat absența fondurilor necesare pentru a acoperi cererile de majorare ale sindicatelor în legătură cu Legea salarizării. Conform afirmațiilor sale, anvelopa financiară disponibilă pentru creșterea salariilor în sectorul public ar putea varia între 11 și 12 miliarde de lei pentru anul următor, acesta evidențiind astfel constrângerile bugetare cu care se confruntă România.

Contextul financiar actual

Bolojan a menționat că majorările salariale nu pot depăși ritmul de creștere al produsului intern brut (PIB) și trebuie corelate cu încasările statului. Aceasta implică faptul că orice solicitare sau promisiune venită din partea sindicatelor trebuie să fie viabilă din punct de vedere bugetar, un aspect esențial pentru stabilitatea economică a țării.

Impactul asupra bugetului și economiei

Premierul interimar a subliniat riscurile asociate cu o eventuală creștere nemodulată a salariilor, avertizând că astfel de măsuri ar putea duce la o scădere a ratingului de țară al României. Bolojan a explicat că o greșeală în acest sens ar avea consecințe negative pe termen lung, inclusiv pentru viitoarele guverne care ar fi nevoite să efectueze tăieri bugetare, afectând astfel salariile reale și pe cele din sectorul privat.

Condiții stricte pentru cheltuielile salariale

Bolojan a abordat și ponderea cheltuielilor salariale în PIB, care reprezintă un alt element crucial. Aceste cheltuieli constituie în prezent 8,1% din PIB, și se preconizează că vor ajunge la 9,4% până în 2024. România trebuie să reducă acest procentaj la 7,9% până în 2030, iar limitările financiare sunt stricte.

Estimări de creștere și deficit bugetar

Premierul a făcut referiri la estimările de creștere nominală a PIB-ului pentru anul următor, anticipând o creștere de aproximativ 6,7% la începutul anului, care ar putea atinge 7% la mijlocul acestuia. Aceasta ar putea permite o anvelopă de 11 miliarde de lei pentru salarii, deși există și o varianta minimă în care fondul de salarii ar putea crește de la 166 miliarde de lei la 174 miliarde de lei, dar tot în limitele disponibile ale bugetului.

Provocările viitoare

Bolojan a avertizat că, fără o reducere a deficitului, sumele colectate de la cetățeni s-ar putea direcționa către plata dobânzilor, afectând investițiile necesare dezvoltării societății. România trebuie să scadă deficitul bugetar la 5,3% din PIB anul viitor, un obiectiv ambițios care va necesita o gestionare prudentă a cheltuielilor publice.

Fondurile europene și angajamentele internaționale

Un alt factor de presiune asupra bugetului va fi reducerea fondurilor europene disponibile pentru investiții, Bolojan evidențiind că o sumă considerabilă de peste 8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu va mai fi inclusă în bugetul pentru anul următor. De asemenea, cheltuielile pentru apărare rămân esențiale, România având angajamente internaționale în acest sens.

Necesitatea unui buget echilibrat

Concluzionând, Bolojan a subliniat că următorul guvern va avea responsabilitatea de a elabora un buget care să mențină nivelul investițiilor, să reducă deficitul și să asigure o distribuție echitabilă a creșterilor salariale și a pensiilor. Acesta reprezintă o provocare semnificativă, având în vedere constrângerile financiare actuale.

Poziția PNL și anticiparea votului

Premierul a afirmat că grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal (PNL) sunt pregătite să susțină orice proiect de lege care respectă aceste principii, subliniind importanța unui acord politic pentru a putea avansa în direcția dorită. Votul pe marginea acestor propuneri ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, ceea ce sugerează că procesul legislativ este în plină desfășurare.