UDMR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului, după reforma administrativă

UDMR amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului din cauza reformei administrativ-teritoriale

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat vineri că formațiunea va vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu în cazul în care executivul își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Declarația a fost făcută într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Csoma Botond a explicat că UDMR respinge reforma din trei motive principale. Primul vizează „neseriozitatea abordării”: „Au început cu 1.500, a doua zi au spus 3.000, a treia zi au spus 5.000, apoi au spus și de orașele cu sub 10.000 de locuitori.” Al doilea motiv ține de faptul că reforma ar fi construită doar pe regula numerică, fără a lua în calcul specificitățile istorice, geografice și etnice. Al treilea aspect semnalat de deputat este intenția PSD de a realiza reforma prin angajarea răspunderii Guvernului: „Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a spus el.

Reforma ar încălca drepturile minorității maghiare

Deputatul a susținut că reforma propusă de PSD încalcă drepturile minorității maghiare, invocând Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, semnată și ratificată de România. „Articolul 16 din această convenție prevede expres că limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă acea modificare este în detrimentul ponderii unei comunități etnice”, a afirmat Csoma Botond. El a adăugat că în România trăiesc peste un milion de unguri, iar o astfel de reformă nu poate ignora elementele etnice și particularitățile istorice și geografice.

Întrebat dacă UDMR ar putea iniția o moțiune de cenzură împreună cu AUR, liderul deputaților a exclus categoric această variantă: „De AUR nu discutăm. Noi nu discutăm cu partidul AUR, nici în acest context. Vom vedea la momentul respectiv. Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului.” Csoma Botond a mai precizat că foștii parteneri de coaliție de la PSD nu au contactat UDMR pentru discuții pe tema reformei: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic.”

Comasarea Harghitei și Covasnei și retrogradarea orașelor, principalele nemulțumiri

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR este legată de posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este nemulțumită de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar putea deveni comune.

În categoria localităților de 8.000–10.000 de locuitori riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova. În categoria 6.000–8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni. În categoria 4.000–6.000 de locuitori apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal. Sub pragul de 4.000 de locuitori, lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, cu doar 1.372 de locuitori, urmat de stațiuni balneare cunoscute precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.

România ar putea rămâne cu 15 județe

Reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar putea reduce numărul județelor de la 41 la 15, dacă ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Această variantă ar presupune redesenarea granițelor administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari.

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.