PSD-PNL, conflict pe deficit. Liberalii invocă „mere cu pere”, Câciu: datorii neplătite

Dispută PSD-PNL pe deficitul bugetar după datele Eurostat

PSD și PNL se acuză reciproc de manipularea datelor privind deficitul bugetar, după ce Eurostat a raportat un deficit trimestrial al administrației publice de 9,2% din PIB, ajustat sezonier, în trimestrul al doilea din 2026. Liberalii susțin că social-democrații prezintă eronat această cifră drept deficitul cumulat la șase luni, în timp ce Adrian Câciu cere Ministerului Finanțelor să explice diferența de aproape 29 de miliarde de lei dintre deficitul cash și cel calculat potrivit metodologiei europene ESA.

Ministerul Finanțelor a precizat într-un comunicat că cifra de 9,2% „nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru și nici deficitul estimat pentru întregul an 2026”, iar România continuă să se încadreze în ținta de deficit de 6,2% din PIB.

Câciu: „Ministerul recunoaște obligațiile neachitate, dar nu le cuantifică”

Adrian Câciu a susținut într-un mesaj pe Facebook că Ministerul Finanțelor nu clarifică suficient diferența dintre deficitul cash și cel ESA. „Ministerul recunoaște obligațiile neachitate și decalajele de plată, dar nu le cuantifică”, a scris acesta, cerând să fie precizat câte miliarde de lei reprezintă facturile restante și cât provine din celelalte ajustări.

„A fost nevoie să ridicăm public problema găurii bugetare pentru a primi șapte pagini de explicații. Altfel, dacă nu atrăgeam atenția, mai aveam această reacție? La șase luni, diferența dintre deficitul cash și cel ESA este de aproape 29 de miliarde de lei, potrivit celor de la MFP!”, a mai scris Câciu.

El a contestat explicațiile privind impactul investițiilor asupra deficitului ESA, argumentând că o parte importantă a acestora este finanțată din fonduri europene nerambursabile, care au, în principiu, un efect neutru asupra deficitului. Câciu a acuzat și contradicții în comunicatul Ministerului, susținând că instituția invocă atât un volum mai mare al investițiilor înregistrate potrivit metodologiei ESA, cât și valori similare celor din execuția cash.

„Ministerul recunoaște obligațiile neachitate și decalajele de plată, dar nu le cuantifică. Invocă investițiile pentru deteriorarea deficitului ESA. Dar nu tot Ministerul s-a lăudat că aproximativ 70% sunt finanțate din fonduri europene? Cele nerambursabile au, în principiu, efect neutru asupra deficitului! Câte miliarde sunt obligații neachitate și cât reprezintă celelalte ajustări? Pentru că, dincolo de statistici, sunt oameni și firme care așteaptă să-și primească banii. Economia are nevoie de plăți, de investiții și de soluții, nu de justificări fără sfârșit. Oamenii nu trăiesc din comunicate. Iar economia nu funcționează cu explicații, ci cu bani care circulă!”, a mai scris Câciu.

Social-democratul a avertizat că presiunile asupra bugetului ar putea crește odată cu rectificarea bugetară: „Problema rămâne. Sunt datorii de plată. Plus ce trebuie adăugat la rectificare la sănătate, dobânzi și altele”.

Replica PNL: PSD falsifică semnificația datelor Eurostat

Liberalii acuză PSD că manipulează datele Eurostat pentru a ataca Guvernul Bolojan și reiau explicațiile Ministerului Finanțelor, potrivit cărora deficitul României la șase luni a fost de 2% din PIB potrivit metodologiei cash și de 3,4% potrivit metodologiei europene ESA.

PNL afirmă că indicatorul de 9,2% din PIB se referă la deficitul trimestrial ajustat sezonier din trimestrul al doilea, nu la deficitul cumulat al primului semestru, și respinge acuzațiile privind o „găură bugetară” ascunsă. „PSD minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat. Deficitul bugetar al României pe primele 6 luni din acest an a fost 2% din PIB”, precizează Biroul de Presă al PNL.

Potrivit liberalilor, la finalul primelor șase luni din 2026 deficitul cash era de 2% din PIB, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut, iar cel ESA de 3,4% din PIB. Rezultatele ajustării bugetare sunt confirmate, susțin ei, și de cele trei agenții internaționale de rating: Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch de 5,9%, iar S&P de 6,25%.

„Aceste evaluări confirmă că eforturile de reducere a deficitului sunt recunoscute la nivel internațional. PSD compară mere cu pere și confundă în mod deliberat cifrele Eurostat, falsificând fără rușine semnificația datelor statistice”, mai arată PNL.

Miercuri, Adrian Câciu i-a cerut lui Alexandru Nazare să explice public diferența dintre deficitul cash și cel ESA, după publicarea datelor Eurostat. Câciu susține că diferența dintre deficitul cash, de aproximativ 2% din PIB, și deficitul ESA estimat la 3,8% din PIB ar echivala cu circa 37 de miliarde de lei. Sorin Grindeanu a cerut ca Nazare să prezinte în Parlament situația financiară actualizată a statului înainte de rectificarea bugetară, estimând un necesar de peste 30 de miliarde de lei până la finalul anului.