Curtea Constituțională discută sesizarea lui Grindeanu privind Ordonanța SAFE

CCR analizează sesizarea lui Sorin Grindeanu privind Ordonanța SAFE

Curtea Constituțională a României urmează să decidă dacă Ordonanța de urgență nr. 38 din 2026, adoptată de Guvernul Bolojan după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură, respectă legea fundamentală. Ordonanța stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE.

Miza financiară a deciziei

România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro prin instrumentul de apărare SAFE, iar contractele semnate până în prezent depășesc 9 miliarde de euro. În cazul în care Curtea Constituțională declară ordonanța neconstituțională, o parte semnificativă a acestor proiecte ar putea fi pierdută.

Argumentele sesizării depuse de Sorin Grindeanu

Sesizarea depusă la Curtea Constituțională arată că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Potrivit documentului, proiectul ordonanței de urgență, adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile de la demiterea Executivului.

În sesizare se susține că există un conflict juridic de natură constituțională generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor. Este vorba despre adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, de către un Guvern care, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.

Substituirea procesului legislativ

Sesizarea mai arată că reglementarea prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat, a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.

Documentul citează expunerea de motive a legii de aprobare, care recunoaște explicit că „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

Concluziv, potrivit sesizării, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.

Poziția Executivului

Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. La rândul său, Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.