ANAF explică soarta celor 14 milioane de lei solicitați de AEP de la PNL

ANAF explică mecanismul de recuperare a celor 14 milioane de lei pe care AEP le cere înapoi de la PNL

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis precizări privind modul în care pot fi recuperate creanțele bugetare, în contextul în care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat instituția pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei de la Partidul Național Liberal. Fiscul subliniază că procedurile de colectare și recuperare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice.

Precizările ANAF vin după ce președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a sesizat Fiscul pentru recuperarea sumei. AEP s-a aflat în litigiu cu PNL pentru acești bani și nu a putut începe executarea silită înainte ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă în dosar.

Etapele procedurii de recuperare a creanțelor

Potrivit ANAF, procedura de recuperare a creanțelor bugetare presupune mai multe etape. Prima vizează constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare a acestora, în condițiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligațiilor prin plată voluntară sau prin alte modalități prevăzute de lege, inclusiv compensarea.

A doua etapă constă în începerea procedurii de executare silită, prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu. De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.

A treia etapă se referă la mediere și identificarea soluțiilor de stingere a obligațiilor. Contribuabilul poate solicita inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, dacă optează pentru această procedură. Medierea permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.

În cazul în care obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală. Acestea includ poprirea disponibilităților bănești din conturile bancare ale debitorului, poprirea la terți asupra sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, precum și executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru și valorificare.

Eșalonarea la plată și clarificările ANAF

ANAF mai precizează că, în situația în care contribuabilii se confruntă cu dificultăți financiare, aceștia au dreptul să solicite acordarea unei eșalonări la plată, în condițiile Codului de procedură fiscală. Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcție de îndeplinirea condițiilor aplicabile. În cazul aprobării eșalonării, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul acesteia se suspendă.

Instituția evidențiază că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege.

„Executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligațiile restante. Cadrul legislativ prevede și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalități de stingere a debitelor și acordarea eșalonărilor la plată, în condițiile legii”, a transmis ANAF.

Contextul datoriei PNL

Partidul Național Liberal a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari.