România riscă să piardă peste jumătate din banii PNRR la cererile 5 și 6

România riscă să piardă peste jumătate din banii pe cererile de plată 5 și 6 din PNRR

România se confruntă cu riscul de a pierde mai mult de jumătate din suma aferentă cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, care a explicat că există în continuare pericolul ca țara noastră să piardă mai multe miliarde de euro din cauza unor jaloane care nu au fost îndeplinite sau pentru care persistă neclarități.

Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de aproximativ 3,4 miliarde de euro, adică mai mult de jumătate din această sumă. Ministrul a precizat că decizia Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare, iar cea privind cererea de plată 6 la finalul lunii noiembrie, posibil chiar în primele zile din decembrie.

Termene pentru contestații și documente justificative

După primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și a aduce documente justificative care să demonstreze că investițiile sau reformele au fost realizate. Ministrul a recunoscut însă că, din lipsa coordonării și a capacității administrative din ultimele luni, nu au putut fi depuse toate documentele necesare. Pe cererea de plată 5, datele și discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene din ultima săptămână arată o oarecare îmbunătățire a situației, a mai precizat oficialul.

Două jaloane importante rămân în zona de risc ridicat

Ministrul a explicat că două jaloane considerate reforme importante se află în continuare pe lista jaloanelor cu risc din PNRR, ambele fiind incluse în cererea de plată 6. Este vorba despre jalonul referitor la Agenția Națională de Integritate (ANI) și cel privind Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

În cazul ANI, autoritățile au încercat să convingă Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR. Ministrul a menționat că adresele transmise de Guvern în ultima perioadă, în septembrie, nu au făcut decât să fie declarații politice. Comisia analizează în continuare atât o scrisoare transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general de la USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni, însă ambele jaloane rămân în zona de risc și chiar de risc ridicat.

Discuții la nivel politic și tehnic cu Comisia Europeană

Întrebat cu cine a purtat discuțiile, ministrul a răspuns că acestea au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și PNRR, cât și prin intermediul premierului Luca Niculescu, care a insistat în discuția cu președinta Comisiei Europene pe ideea analizării documentelor privind îndeplinirea țintelor, nu a altor aspecte politice. De asemenea, colegii săi de la nivel tehnic au avut videoconferințe și schimburi de e-mailuri pentru a clarifica aspectele neclare pentru reprezentanții Comisiei.

Ministrul a subliniat că, din punctul de vedere al României, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite în ceea ce privește jalonul privind ANI, agenția fiind consolidată ca capacitate, iar legislația a fost transpusă astfel încât să fie închise toate portițele privind posibilitatea de a scăpa de consecințele unei decizii a ANI sau a instanței.

Ce este PNRR și care este miza pentru România

PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență, este programul prin care Uniunea Europeană a acordat bani statelor membre pentru a-și repune economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin dintr-un fond european comun, NextGenerationEU, iar o parte sunt granturi nerambursabile, cealaltă parte fiind împrumuturi cu o dobândă mult mai mică decât ar obține România pe cont propriu.

Pentru România, miza a fost uriașă: zeci de miliarde de euro, cea mai mare sumă pe care țara a avut-o vreodată la dispoziție pentru investiții în autostrăzi, căi ferate, spitale noi, școli, creșe și clădiri renovate. Banii nu vin însă fără condiții, fiind necesară îndeplinirea unor ținte și reforme clare, la termene fixe.

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026. Valoarea totală a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.