România, o cheltuială considerabilă pentru o ambasadă neutilizată
Într-o situație alarmantă, România a suportat timp de 12 ani costurile pentru chiria ambasadei sale din Libia, totalizând peste 400.000 de dolari, deși nu mai are diplomați pe teritoriul libian din anul 2014. Această chestiune a fost subiect de discuție recent de către Oana Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe, care a accentuat faptul că un audit în curs la minister a scos la iveală nereguli administrative care au permis continuarea acestei plăți fără vreo justificare pertinentă.
Auditul la Ministerul Afacerilor Externe
Oana Țoiu a declarat că auditul recent realizat a evidențiat diverse probleme ce ar putea conduce la economii semnificative pentru bugetul de stat. De exemplu, cazul chiriei pentru ambasada din Libia este ilustrativ: în ciuda absenței personalului diplomatic, România a continuat să plătească chiria pentru ambasadă și locuința asociată. Deciziile luate în 2014, când ambasadorul a fost mutat la Tunis din cauza deteriorării situației de securitate, nu au condus la schimbări în privința contractului de închiriere.
Decizia de încetare a contractelor de chirii
Pe fondul acestor descoperiri, ministrul Țoiu a hotărât să rezilieze contractele de închiriere, argumentând că plata chiriei nu mai este justificată în actualele condiții. Această măsură ar putea genera economii substanțiale pentru stat, având în vedere suma considerabilă cheltuită an de an. „Practic, în ultimii 12 ani, s-au plătit sume care totalizează peste 400.000 de dolari”, a declarat ministrul.
Condițiile de reziliere a contractelor diplomatice
Ministrul a explicat că, în general, în situațiile în care riscurile cresc, contractele nu sunt imediat reziliate, existând o speranță că echipele diplomatice vor putea reveni. Cu toate acestea, Oana Țoiu a recunoscut că o perioada de 12 ani reprezintă un interval considerabil pentru a continua plățile fără un temei real.
Posibile economii în viitor
Țoiu a subliniat că, prin o evaluare atentă a clădirilor pe care România le deține în străinătate, ar putea fi realizate economii de aproximativ 5 milioane de euro anual, cu condiția efectuării lucrărilor de renovare necesare. Un exemplu menționat a fost o clădire din Washington, pentru care România plătește chirie, dar care necesită renovări majore.
Exemplificarea proiectelor necesare de renovare
Ministrul a subliniat că situații similare se regăsesc și în Bruxelles, unde România deține o clădire ce necesită lucrări de renovare, în timp ce continuă să plătească chirie pentru altă resedință. Acest tip de duplicare a cheltuielilor indică o necesitate stringentă de a gestiona mai eficient resursele diplomatice și financiare ale României.
