Reguli mai severe pentru RA-APPS. Guvernul implementează noi criterii de performanță
Guvernul României a decis să introducă un set de criterii de performanță mai riguroase pentru Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Această inițiativă apare în contextul scandalurilor repetate ce au în centrul atenției gestionarea patrimoniului statului, adesea însoțită de acuzații de privilegii și favoritisme în favoarea politicienilor. Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului, a accentuat necesitatea acestui schimb, afirmând pe rețelele sociale că patrimoniul public trebuie să fie administrat cu eficiență și transparență.
Noul cadru de responsabilitate
Printre noile reguli stabilite, se numără obligativitatea conducerii RA-APPS de a răspunde pentru rezultatele obținute. Criteriile introduse implică, de exemplu, transparența în comunicarea programului de investiții, care trebuie să atingă un prag minim de 85% de realizare până la finalul anului. De asemenea, va fi esențială separarea clară între activitățile comerciale și cele de reprezentare, iar sucursalele care înregistrează pierderi vor fi nevoite să implementeze măsuri de eficientizare a operațiunilor.
Obiectivele urmărite
O altă direcție strategică urmărită este generarea de venituri din exploatarea caselor de protocol, menită să reducă contribuțiile din partea statului necesare pentru întreținerea acestora. Guvernul vizează o diminuare anuală a numărului imobilelor care generează pierderi și o creștere a gradului de închiriere a proprietăților cu destinație comercială. Este crucial ca raportările efectuate către structurile de conducere să fie realizate punctual și să fie implementate recomandările emise de Curtea de Conturi.
Contextul actual
Dan Reșitnec a recunoscut că nu este posibil să se rezolve toate problemele acumulate în timp, însă este pentru prima oară când conducerea RA-APPS va fi obligată să își asume responsabilitatea pentru managementul patrimoniului național. Această reformă este apreciată ca o mutare esențială în schimbarea paradigmei de administrare a bunurilor publice, concentrându-se pe interesele cetățenilor, mai degrabă decât pe cele ale unui sistem privilegiat.
