Olguța Vasilescu contestă afirmațiile lui Pîslaru în legătură cu sporul de 40% pentru fonduri europene
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a ridicat vocea împotriva declarațiilor recente ale lui Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, referitoare la sporul de 40% destinat gestionării fondurilor europene. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Vasilescu a acuzat o prezentare distorsionată a discuțiilor legate de acest spor, impunând astfel necesitatea unor modificări legislativă pe care le-a solicitat încă din luna iunie.
Vasilescu a detaliat că varianta de lege a salarizării analizată de Asociația Municipiilor din România a scos la iveală greșeli, inclusiv reducerea sporului de la 40% la 20% pentru primari, viceprimari și președinți de consilii județene, în timp ce restul angajaților din primării și consilii județene ar fi continuat să beneficieze de sporul de 40%. Aceasta a subliniat că o astfel de măsură ar genera discriminări inacceptabile între veniturile conducerii instituțiilor și cele ale funcționarilor lor subordonați.
De asemenea, Olguța Vasilescu a evidențiat eliminarea mecanismului cunoscut sub numele de „frână” pentru administrația publică locală, care a fost prevăzut în legislația din 2017, având rolul de a restricționa salariile angajaților din aceste instituții, astfel încât acestea să nu depășească venitul viceprimarului sau vicepreședintelui CJ. Această modificare este percepută ca o pierdere a echității în salarizare și un pas înapoi în ceea ce privește egalitatea în cadrul instituțiilor publice.
Vasilescu a subliniat riscurile introducerii coeficientilor salariali uniformi în administrația locală, avertizând că astfel de măsuri ar putea să genereze nu doar o creștere a salariilor, ci și un deficit bugetar semnificativ. A prezentat cifre concrete ce sugerează că reforma propusă ar putea să genereze costuri ce depășesc economiile anticipate, estimând pierderi anuale ce ar putea supera 2,4 miliarde de euro.
În final, Olguța Vasilescu a contestat cu vehemență propunerile lui Pîslaru, caracterizându-le ca fiind inadecvate și riscante, afirmând că acestea nu ar conduce la o reformă viabilă a sistemului de salarizare, ci ar exacerba inechitățile existente. A insista că soluțiile care favorizează anumite categorii de angajați, în detrimentul altora, nu reprezintă o abordare sustenabilă pentru reforma dorită în salarizarea angajaților din sectorul public.
