Problemele digitalizării: când tehnologia devine o povară
Într-o epocă în care digitalizarea este proclamată drept soluția supremă pentru eficiență și transparență, realitatea ne arată o altă față a acestei revoluții tehnologice. Platformele gestionate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), precum Ghișeul.ro, SEAP sau ROeID, au fost paralizate de o simplă defecțiune a rețelei electrice. Această situație ridică întrebări fundamentale despre fragilitatea infrastructurilor digitale și despre dependența noastră tot mai mare de tehnologie.
Începând cu ora 5:00, marți dimineață, aceste sisteme au devenit indisponibile, afectând mii de cetățeni și instituții. Într-un context în care digitalizarea ar trebui să simplifice viața, astfel de incidente dezvăluie vulnerabilități critice. Este oare această dependență de tehnologie un progres autentic sau doar o iluzie a modernității?
Promisiuni și realități: migrarea în cloud
Președintele ADR, Dragoș Vlad, a declarat că anul 2025 va fi dedicat migrării sistemelor informatice în infrastructuri de tip cloud, după ce anul precedent a fost marcat de implementarea acestora. Dar cât de sigure și scalabile sunt aceste soluții? Și, mai important, cât de pregătită este România să gestioneze astfel de tranziții tehnologice fără a compromite funcționalitatea serviciilor publice?
Deși SEAP și ROeID au început să funcționeze parțial, Ghișeul.ro rămâne încă nefuncțional. Această întârziere subliniază o problemă mai profundă: lipsa unei strategii coerente și a unei infrastructuri robuste care să susțină digitalizarea pe termen lung.
Impactul asupra cetățenilor: între frustrare și neputință
Indisponibilitatea acestor platforme nu este doar o problemă tehnică, ci și una socială. Cetățenii care depind de aceste servicii pentru plata taxelor și impozitelor sau pentru alte tranzacții esențiale sunt lăsați într-o stare de incertitudine. Într-o societate care promovează digitalizarea ca pe o soluție universală, astfel de eșecuri nu fac decât să submineze încrederea publicului în instituțiile statului.
Este oare etic să impunem cetățenilor utilizarea unor platforme digitale fără a le asigura funcționalitatea continuă? Sau asistăm la o formă subtilă de alienare tehnologică, în care oamenii devin prizonieri ai unui sistem imperfect?
O lecție despre responsabilitate
Acest incident ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Digitalizarea nu este doar despre implementarea unor tehnologii noi, ci și despre asumarea responsabilității pentru funcționarea lor. În absența unei infrastructuri solide și a unor planuri de contingență eficiente, digitalizarea riscă să devină mai degrabă o povară decât un beneficiu.
În final, rămâne întrebarea: suntem pregătiți să ne bazăm viitorul pe o tehnologie care, deși promite mult, poate eșua în cele mai neașteptate momente? Sau trebuie să regândim modul în care abordăm această tranziție, punând accent pe reziliență și sustenabilitate?
