Prețuri care sfidează rațiunea: Brânza telemea de oaie la 70 de lei kilogramul
Într-o lume în care economia pare să se îndrepte spre un haos controlat, prețurile alimentelor de bază devin un simbol al dezechilibrului social. Într-un mare lanț de supermarketuri din România, brânza telemea de oaie, un produs considerat cândva accesibil, a ajuns să coste aproape 70 de lei kilogramul. Această cifră, mai mult decât un simplu preț, reflectă o realitate economică ce sfidează logica și pune sub semnul întrebării sustenabilitatea traiului cotidian.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor a tras un semnal de alarmă asupra acestei situații, subliniind că începutul anului 2025 a adus o explozie a prețurilor în supermarketuri. Într-o societate în care veniturile majorității cetățenilor rămân stagnante, astfel de scumpiri nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cei care pot și cei care nu pot să-și permită un trai decent.
O economie în derivă: Cine plătește prețul real?
Scumpirile alimentelor de bază nu sunt doar o problemă economică, ci și una morală. Ele ridică întrebări fundamentale despre echitatea socială și despre responsabilitatea celor care controlează lanțurile de aprovizionare. Este oare justificat ca un produs atât de simplu precum brânza telemea să devină un lux? Sau asistăm la o formă subtilă de excludere economică, în care accesul la alimente de bază devine un privilegiu rezervat celor cu venituri peste medie?
În acest context, consumatorii se confruntă cu dileme existențiale: să accepte aceste prețuri ca pe o inevitabilitate sau să caute alternative care, de multe ori, nu există. Într-o economie de piață care ar trebui să fie reglată de cerere și ofertă, astfel de scumpiri par să fie mai degrabă rezultatul unor strategii comerciale agresive decât al unor condiții obiective.
Impactul asupra societății: O criză a valorilor?
Prețurile exorbitante ale alimentelor de bază nu afectează doar portofelul consumatorilor, ci și structura morală a societății. Ele creează un sentiment de alienare și de neputință, alimentând un pesimism colectiv care subminează coeziunea socială. Într-o țară în care mulți oameni trăiesc de la un salariu la altul, astfel de scumpiri nu fac decât să accentueze inegalitățile și să erodeze încrederea în instituțiile economice și politice.
Mai mult, această situație ridică întrebări despre rolul statului în protejarea cetățenilor săi. Este oare suficient să se adopte măsuri paliative, precum subvențiile sau plafonarea prețurilor, sau este nevoie de o regândire fundamentală a modului în care funcționează economia de piață? În absența unor răspunsuri clare, cetățenii sunt lăsați să se descurce singuri, într-un peisaj economic din ce în ce mai ostil.
Concluzie: O oglindă a priorităților noastre
Prețul brânzei telemea de oaie, ajuns la 70 de lei kilogramul, este mai mult decât o simplă statistică. Este un simbol al unei crize mai profunde, care afectează nu doar economia, ci și valorile fundamentale ale societății. Într-o lume în care accesul la alimente de bază devine un lux, trebuie să ne întrebăm ce fel de societate construim și ce priorități avem. Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt simple, dar ele sunt esențiale pentru a înțelege direcția în care ne îndreptăm.
