2025: Anul Covrigului sau Alunecarea în Prăpastia Economică?
Într-un peisaj economic tot mai sumbru, economistul Adrian Negrescu lansează o previziune care zguduie conștiința colectivă: anul 2025 ar putea deveni simbolic „anul covrigului”. Această metaforă amară reflectă o realitate economică dureroasă, în care inflația galopantă și măsurile fiscale ineficiente vor împinge populația spre austeritate extremă. Covrigul, un simbol al supraviețuirii din anii ’90, revine ca o imagine a declinului puterii de cumpărare.
Negrescu avertizează că înghețarea salariilor, pensiilor și alocațiilor, măsuri ce par desprinse dintr-un manual al economiilor subdezvoltate, vor adânci prăpastia dintre cetățeni și un trai decent. Inflația, estimată să rămână peste 5%, va eroda constant veniturile, transformând fiecare zi într-o luptă pentru supraviețuire. În acest context, covrigul devine nu doar hrană, ci un simbol al resemnării.
Inflația și Plafonările: O Rețetă a Eșecului
Plafonările la energie, gaze și alimente de bază, măsuri adoptate cu speranța de a proteja populația, sunt descrise de economist drept „aberante” și lipsite de eficiență. Aceste politici, în loc să aducă stabilitate, accentuează haosul economic, demonstrând o lipsă cronică de viziune și competență din partea autorităților. Într-o economie sufocată de taxe și impozite, consumul scade, iar investițiile devin tot mai rare.
Negrescu subliniază că statul, în încercarea disperată de a acoperi deficitul bugetar record, va recurge la măsuri fiscale mai dure. Creșterea taxelor pe muncă și consum, reintroducerea unor taxe absurde precum „taxa pe stâlp” și majorarea TVA-ului sunt doar câteva dintre scenariile sumbre anticipate. În acest ritm, chiar și sectoarele considerate privilegiate, precum IT-ul, vor resimți povara fiscală, iar covrigul ar putea deveni o constantă și pentru aceștia.
Un Viitor Sufocat de Taxe și Impozite
Economia României pare să se îndrepte spre un colaps al predictibilității fiscale. Negrescu avertizează că lipsa de coerență în politicile economice va sufoca inițiativa privată, iar blocajul financiar va deveni o normă. În acest context, singurul sector care ar putea prospera este cel al producției de covrigi, o ironie amară într-o țară europeană.
În timp ce deficitul bugetar atinge cote alarmante, măsurile propuse de autorități par să fie doar pansamente temporare pe o rană profundă. Creșterea TVA-ului și impozitarea suplimentară a salariilor sunt soluții care, deși aduc venituri pe termen scurt, riscă să distrugă și ultimele resurse de reziliență economică ale populației.
Covrigul: Simbol al Supraviețuirii sau Al Alienării Economice?
Imaginea covrigului, evocată de Negrescu, nu este doar o metaforă a sărăciei, ci și un simbol al alienării economice. Într-o societate în care cetățenii sunt forțați să se întoarcă la soluții de subzistență, întrebarea care se ridică este: cât de departe suntem dispuși să mergem pe acest drum al declinului?
În loc să fie un simbol al rezilienței, covrigul devine o mărturie a eșecului colectiv de a construi o economie sustenabilă. În fața acestor provocări, rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi curajul și înțelepciunea de a schimba cursul sau dacă vor continua să navigheze pe valurile incertitudinii și ale improvizației.
