Revoluția Agricolă: Cartoful Dulce, Noua Vedetă în Agricultura Românească
Într-o lume în care schimbările climatice își pun amprenta asupra stabilității producțiilor agricole, România se confruntă cu o serie de provocări meteorologice severe, precum seceta și canicula, care amenință tradiționala agricultură. În acest context dificil, un nou protagonist își face apariția pe scena agricolă românească, promițând nu doar să supraviețuiască, ci să prospere în fața adversităților: cartoful dulce, originar din Coreea.
Contrar așteptărilor, acest soi exotic a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă la condițiile climatice din România, înregistrând recolte record. În comuna Dăbuleni, județul Dolj, producția de cartofi dulci a atins cifre impresionante, ajungând la 30 de tone pe hectar, aproape dublu față de producția cartofului tradițional. Această performanță este nu doar o dovadă a rezilienței speciei, ci și un semnal de alarmă privind necesitatea diversificării culturilor agricole pentru a face față schimbărilor climatice.
Un exemplu concret al potențialului extraordinar al acestui soi a fost evidențiat de un inginer de la Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni, care a prezentat un exemplar de cartof dulce ce cântărea două kilograme. Culoarea pulpei galben strălucitor și calitatea superioară a acestuia reflectă nu doar succesul adaptării, ci și posibilitățile de valorificare pe piața agricolă. În ciuda faptului că nu toți cartofii ating aceste dimensiuni, producția medie este de 80 de kilograme la hectar, un rezultat impresionant comparativ cu media globală de aproximativ 12 tone.
De la primele încercări de cultivare a cartofului dulce în România, acum aproximativ zece ani, până la stabilirea sa ca o cultură profitabilă, parcursul a fost unul plin de învățăminte. În prezent, la Stațiunea de Cercetare de la Dăbuleni, cartoful dulce se vinde cu 7 lei kilogramul, un preț competitiv care reflectă atât calitatea, cât și cererea în creștere pentru acest produs.
Prin urmare, cartoful dulce nu este doar o cultură agricolă promițătoare, ci și un simbol al adaptabilității și inovației în agricultura românească. Acesta reprezintă o posibilă soluție la crizele generate de schimbările climatice, oferind o perspectivă optimistă asupra viitorului agriculturii în regiuni vulnerabile meteorologic.
