Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat liniile directoare ale programului de guvernare
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a prezentat miercuri liniile directoare ale programului de guvernare pe care îl va depune la Parlament pentru votul de învestitură. Documentul urmează să fie trimis și Partidului Social Democrat, deși Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile de la sediul PSD la care era așteptat.
Programul prevede indexarea salariilor și pensiilor „de îndată ce situația bugetară ne va permite” și reducerea TVA la 19% în aceleași condiții. De asemenea, documentul menționează păstrarea cotei unice și neintroducerea de impozite noi în 2027.
„Propun oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Vreau să construim un stat mai eficient, să eliminăm privilegiile și sinecurile, să folosim mai bine banul public, să reducem risipa și să le oferim cetățenilor servicii mai bune”, a declarat Siegfried Mureșan.
Premierul desemnat a mai afirmat că vor fi stimulate economia și crearea de locuri de muncă, vor fi îndeplinite obiectivele de reducere a deficitului și va fi combătută corupția și evaziunea fiscală. De asemenea, a precizat că vor fi investiții mai mari în apărarea națională.
Măsuri economice și reforma administrației
În economie, programul prevede orientarea ajutoarelor de stat către companiile care produc, exportă și creează locuri de muncă în România. Statul își va plăti la timp datoriile către firme, iar modificările Codului fiscal vor fi anunțate cu cel puțin șase luni înainte.
Documentul include reducerea birocrației publice, eliminarea suprapunerilor dintre instituții și servicii publice mai simple. Economiile obținute prin reformă ar urma să permită, din a doua parte a anului viitor, reducerea poverii fiscale asupra salariilor.
Liniile directoare mai prevăd modernizarea sistemului energetic și a infrastructurii de transport, accelerarea digitalizării serviciilor publice, priorități în sănătate precum prevenția și accesul mai rapid la tratament, și în educație accent pe competențele de bază, reducerea abandonului școlar și extinderea învățământului dual.
Programul mai prevede finalizarea PNRR și mobilizarea, din 2027, a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene pentru investiții. În plan extern, România își va consolida orientarea euroatlantică, va urmări finalizarea aderării la OCDE și își va consolida capacitatea de apărare.
Reforma administrației, sănătate și justiție
Printre măsurile enumerate se numără reforma administrației centrale și locale, cu mai puțini parlamentari și secretari de stat și comasarea instituțiilor cu atribuții similare, precum și selectarea conducerilor companiilor de stat pe criterii de competență, conform standardelor OCDE.
De asemenea, documentul menționează sprijin pentru studenții care lucrează, extinderea rețelei de creșe, ajutoare de stat pentru firmele care mențin locurile de muncă cel puțin cinci ani, sprijin direct pentru familiile cu venituri mici la plata facturilor, inclusiv la gaze, și investiții în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă și exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Alte prevederi vizează precompletarea declarațiilor fiscale, pensiile și alocațiile indexate în 2027, o nouă lege a salarizării unitare care să asigure principiul „salariu egal pentru muncă egală”, fără diminuarea veniturilor actuale, și finalizarea investițiilor începute, cu prioritate pentru drumuri, energie, spitale și școli.
În sănătate, programul propune ca medicul de familie să devină primul punct de sprijin, cu traseu digital al pacientului, dublarea finanțării pentru prevenție și finanțarea spitalelor pe servicii prestate. În justiție, sunt menționate gestionarea online a cererilor și actelor, extinderea monitorizării electronice a agresorilor în cazurile de violență domestică și reformarea modului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Documentul mai include măsuri pentru digitalizarea serviciilor publice, cu cel puțin jumătate disponibile integral online până în 2028 și cinci milioane de români cu identitate digitală, precum și pentru educație, agricultură, transporturi, fonduri europene, mediu, muncă și locuire, cultură, afaceri interne, servicii de informații, apărare, culte și minorități, diaspora.
