Parlamentul a adoptat legea conturilor de economii și investiții pentru pensii mai mari
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Conturile de Economii și Investiții (CEI), un instrument voluntar prin care românii vor putea acumula capital pentru pensie prin investiții pe piața de capital. Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie promulgată de președintele României.
Proiectul a fost co-inițiat de deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, împreună cu parlamentarii PNL Gabriela Horga și Sebastian Burduja, și a fost semnat de aleși de la toate grupurile parlamentare. Acesta a fost sprijinit inclusiv de PSD, AUR și UDMR.
Ce prevede legea
Proiectul permite oricărei persoane fizice să deschidă un cont de economii și investiții la o societate de servicii de investiții financiare (SSIF) sau la o bancă. Spre deosebire de conturile de investiții clasice, CEI nu va fi supus taxării pe câștiguri și pe randament. Modelele invocate de inițiatori sunt sistemul american 401(k) și contul suedez ISK.
Legea prevede două tipuri de conturi: CEI-S (de la „scutire”) – sumele depuse provin din venitul net, deja impozitat, iar retragerea fondurilor la pensie nu va fi impozitată; CEI-D (de la „deductibilitate”) – sumele provin din salariul brut, iar impozitarea are loc la momentul retragerii banilor. În ambele cazuri, banii sunt taxați o singură dată.
Sumele din conturile deschise la SSIF rămân proprietatea titularului, iar în caz de deces revin moștenitorilor.
Declarațiile inițiatorilor
„Legea adoptată astăzi de Parlament este una cu adevărat reformatoare pentru investiții și pensii. Noi am propus să avem un sistem care să ne permită să avem o pensie autentic contributivă și total independentă de politicieni sau de demografia populației. Iar ca bonus, sistemul acesta va da României piețe de capital puternice, nu doar români mai prosperi. Și va fi accesibil oricui. Pentru prețul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiți la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor”, a declarat Claudiu Năsui.
„Românii nu pot depinde la nesfârșit exclusiv de pensia de stat. Nu este corect să rămânem la mâna statului, în condițiile în care sistemul public de pensii este supus unei presiuni din ce în ce mai mari. Conform unor estimări, în 2035 vom avea 1 salariat la 2,5 pensionari. Ar fi iresponsabil să ignorăm această realitate demografică și, de aceea, am venit cu acest proiect de lege, care s-a bucurat de susținere transpartinică. Este un pas înainte către reforma Pilonului I de pensii”, a afirmat deputata USR Cristina Prună.
Dezechilibrele sistemului public de pensii
Inițiativa pornește de la două dezechilibre ale sistemului. Rata de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă de la circa 43% în prezent la aproximativ 24% în anii următori, pe fondul declinului demografic. În paralel, cea mai mare parte a economiilor românilor – potrivit unor estimări, în jur de 85% din activele financiare ale gospodăriilor – este ținută în depozite bancare clasice, nu în instrumente expuse randamentelor pieței de capital.
Traseul legislativ și ce urmează
Proiectul a fost depus în Parlament în aprilie 2026 și adoptat de Senat la sfârșitul lunii iunie, cu un singur vot împotrivă. Miercuri a primit votul final în Camera Deputaților și merge la promulgare.
Potrivit formei anterioare a proiectului, legea urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2027, urmând ca SSIF-urile să aibă la dispoziție 90 de zile pentru punerea în practică a normelor de aplicare, adoptate prin ordin comun al președintelui ASF și al ministrului finanțelor.
