România pierde 500 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierii reformelor
România se confruntă cu o pierdere semnificativă de 500 de milioane de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a întârzierilor în implementarea reformelor esențiale. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat acest aspect, menționând că, deși țara a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3), pierderile sunt considerabile din cauza reformelor incomplete sau ineficient implementate în anii anteriori.
Pîslaru a explicat că, din totalul de 858,7 milioane de euro care ar fi putut fi obțineți, 458,7 milioane de euro au fost suspendați din cauza obiecțiilor ridicate de Comisia Europeană. În acest context, ministrul a evidențiat importanța reformelor în domeniul pensiilor speciale, unde s-au recuperat 166 milioane euro din cele 231 milioane euro suspendate inițial.
Conform evaluărilor recente, CP3 a fost definită ca una dintre cele mai complexe cereri de plată, depusă pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în această cerere trebuiau să fie deja implementate corect la momentul depunerii, însă Comisia Europeană a constatat că mai multe dintre acestea nu au fost suficiente, iar acest lucru a dus la suspendarea parțială a fondurilor în mai 2025.
Pîslaru a subliniat că România a avut ocazia de a corecta deficiențele semnalate, având termen până în noiembrie 2025, însă patru jaloane importante nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, ceea ce a agravat situația financiară a țării.
În ceea ce privește progresele realizate, ministrul a adus la cunoștință eforturile echipei sale tehnice, care a activat toate canalele necesare pentru recuperarea fondurilor suspendate. Aceste inițiative au inclus discuții tehnice și negociere cu instituțiile competente, având un dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
Printre succesele notabile obținute în cadrul CP3 se numără și reformele în domeniul guvernanței companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în accelerarea acestei reforme. Totuși, jaloanele referitoare la companiile de stat din energetică și transporturi au dus la pierderi semnificative, România reușind să recupereze doar 48 milioane euro dintr-o potențială pierdere de 180 milioane euro și 4,5 milioane euro din 15,4 milioane euro.
Pîslaru a subliniat că progresele au fost realizate acolo unde a existat voință politică, cum este cazul pensiilor speciale, în contrast cu situația companiilor de stat, unde întârzierile au generat consecințe economice severe. Ministrul și-a exprimat nemulțumirea față de numirile politice în funcțiile de conducere din aceste companii, argumentând că o astfel de practică nu poate coexista cu cererea de fonduri europene.
Afirmând că toți românii sunt afectați de managementul defectuos, Pîslaru a subliniat necesitatea unei responsabilități și integrități sporite în politică, adresând un apel conștientizării asupra rolului fiecărui politician în stagnarea reformelor esențiale și în subminarea încrederii în instituțiile statului. “Cine plătește?” a fost întrebarea retorică pe care a ridicat-o, subliniind că adevărata victimă a acestor deficiențe este populația română, care suportă consecințele corupției și ineficienței din sistem.
