ÎCCJ A ACȚIONAT ÎN JUDECATĂ GUVERNUL ȘI MINISTERUL FINANȚELOR PENTRU NEPLATA DREPTURILOR SALARIALE ALE MAGISTRAȚILOR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să inițieze un proces împotriva Guvernului României, cât și a Ministerului Finanțelor, cerând printr-o acțiune formulată la Curtea de Apel București soluționarea refuzului acestora de a aloca fondurile necesare pentru acoperirea salariilor restante ale magistraților. Aceste sume au fost deja stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, însă finanțele disponibile pentru magistrați au fost redirecționate către ajutoarele sociale, generând un val de nemulțumiri în rândul comunității judiciare.
Prin această acțiune, ÎCCJ solicită instanței emiterea actelor administrative necesare și desfășurarea tuturor demersurilor bugetare esențiale pentru a garanta alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale restante. Termenul limită impus pentru execuția acestor obligații este de maximum 10 zile. Documentația depusă subliniază faptul că, în cazul neexecutării acestor stipulări, vor fi aplicate penalități pentru persoanele care dețin vreo responsabilitate, respectiv pentru ministrul Finanțelor și prim-ministrul României.
SANCȚIUNI PENTRU NEEXECUTARE ȘI ÎNCĂLCAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
ÎCCJ cere, de asemenea, aplicarea unor sancțiuni în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în execuția hotărârilor judecătorești. În plus, se impune ca cei responsabili să plătească despăgubiri pentru neexecutare, subliniind astfel gravitatea impactului juridic creat de neplata remunerațiilor către judecători, ceea ce contravine dreptului de proprietate stipulat în Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CONTEXTUL JURIDIC ȘI POLITIC AL CERERII
ÎCCJ concluzionează că, prin întârzierea plății sumelor stabilite, sunt încălcate principiile esențiale ale unui proces echitabil, atât în procedura de judecată, cât și în procesul de executare silită. Restricțiile recente impuse cheltuielilor publice pentru a permite creșterea ajutoarelor sociale duc la decizii bugetare contestate, inclusiv amânarea plății datorate magistraților. Acest apel la acțiune din partea instanței subliniază o criză profundă în sistemul judiciar din România, unde drepturile garantate prin instanță sunt rapid neglijate în favoarea altor priorități guvernamentale.
Comunitatea judiciară reacționează diversificat, iar măsurile luate recent de executiv supradimensionează tensiunile dintre autoritățile judiciare și cele executive. Într-un context politic deja complex, premierul Ilie Bolojan a anunțat măsuri de reducere a cheltuielilor, inclusiv amânarea plăților către magistrați pentru anul următor, ceea ce a generat nemulțumiri și a pus la îndoială angajamentele guvernului față de justiție.
